<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>PRODEMO</title>
	<atom:link href="http://prodemo.ro/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://prodemo.ro</link>
	<description>...Soarta ajuta pe cei indrazneti...</description>
	<lastBuildDate>Thu, 05 Aug 2010 19:05:30 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.0</generator>
		<item>
		<title>SPIRALA STRAVECHI SIMBOL CARPATO-DUNAREAN</title>
		<link>http://prodemo.ro/2010/07/29/spirala-stravechi-simbol-carpato-dunarean/</link>
		<comments>http://prodemo.ro/2010/07/29/spirala-stravechi-simbol-carpato-dunarean/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 29 Jul 2010 10:08:26 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[SIMBOL]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://prodemo.ro/?p=15</guid>
		<description><![CDATA[Fără îndoilală ca dintre  semnele şi simbolurile născocite de  locuitorii străvechi ai meleagurilor carpato-dunărene, spirala a fost printre primele apărute şi totodată cel mai important simbol sacru, fapt ce i-a  asigurat o existenţă multimilenară. Chiar dacă în decursul celor peste 8 milenii de existenţă continuă dovedită  şi, anterior acestora, de alte 9 milenii de prezenţă [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Fără îndoilală ca dintre  semnele şi simbolurile născocite de  locuitorii străvechi ai meleagurilor carpato-dunărene, spirala a fost printre primele apărute şi totodată cel mai important simbol sacru, fapt ce i-a  asigurat o existenţă multimilenară. Chiar dacă în decursul celor peste 8 milenii de existenţă continuă dovedită  şi, anterior acestora, de alte 9 milenii de prezenţă presupusă, simbolistica spiralei a suferit  unele modificări, ea a rămas totuşi simbolul principal pentru zeitatea supremă. Evident, odată cu creştinismul, simbolul sacru desăvârşit devine  crucea Mântuitorului, iar spirala , prin sincretism, rămâne  simbolul călătoriei  spre lumea de dincolo, materializată la români prin lumânarea mortului şi, după N.Ghinoiu (1999), sinonimele acesteia: toiagul, statu,privighetaoarea sau lumina, toate denumiri pentru o lumânare specială înrulată plan-spiral menită să slujească  celui decedat în ritualul de terecere spre lumea de dincolo. Judecând după larga sa răspândire de astăzi, spirala este un simbol universal, prezent aproape în toate culturile, însă dacă ţinem seama de vechimea  milenară şi frecvenţa sa în sanctuarele şi pe obiectele de cult din spaţiul carpato-dunărean din neolitic, dar şi din  epocile bronzului şi fierului, devine evident că spirala a apărut aici şi reprezintă un simbol caracteristic acestui spaţiu.</p>
<p>Revitalizarea spiralei la începutul epocii bronzului ca simbol sacru s-a  făcut printr-un transfer de sacralitate relativ simplu, întrucât regenerarea era atribut atât al Marii Zeiţe, cât şi al  zeului Soare. Mai mult, se pare că cultul Marii Zeiţe, deşi secundar s-a păstrat prin sincretism până  aproape de zilele noastre.</p>
<p>Relaţia între Soare şi şarpe  la latitudinea  României nu era  greu de stabilit deoarece  in intervalul  dintre cele două  echinocţii, de primăvară şi de toamnă, când căldura solară are putere maximă, şerpii îşi petrtec partea supraterană a ciclului lor vital, jumătatea cealaltă fiind de hibernare subterană. De asemenea, este cunoscut faptul că şerpii, cu deosebire viperele încolăcite în spirală, preferă locurile  însorite.</p>
<p> După Ghinoiu (1997)  calendarul popular  fixează cele două &#8220;zile ale şarpelui&#8221; de 17 martie, la Alexii şi de 14 septembrie, de Ziua Crucii. Existenţa în calendarul popular a zilelor şarpelui care marchează , prima revenirea lor pe  pământ, odată cu revitalizarea naturi ca urmare a creşterii timpului de menţinere a soarelui pe bolta celestă şi cea de a doua coborârea şerpilor sub pământ ca urmare a începerii scurtării zilei şi implicit a venirii anotimpului rece, constituie dovada că  şarpele a simbolizat dintodeauna pe aceste meleaguri  regenerarea. Mai mult, pornind de la faptul că la latitudinea României  constelaţia Şarpelui apare pe cerul nocturn în luna martie şi dispare în septembrie, adică exact în intervalul când şerpii sunt prezenţi la suprafaţă  ne determină să considerăm că aceasta a fost botezată pe meleaguri carpato-dunărene.</p>
<p>In epoca bronzului  mijlociu, în cultura  Gârla Mare &#8211; Cârna, cu dezvoltare în Oltenia şi Banat, motivele spiralo-meandrice  recapătă gloria din trecut, poate chiar o şi depăşesc prin splendidele realizări în ceramica ornată  cu cele mai frumoase  desene spiralice ce pot fi admirate, printre multe altele, la muzeul &#8220;Porţilor de Fier&#8221; din municipiul Drobeta-Turnu Severin.Acum apar urne  de incinerare cu  motive spiralice şi aşa numitele &#8220;rochii clopot cu ornamente care, după C.Preda et al.,(1994) sunt aidoma celor ale &#8220;portului popular românesc din Banat indicând astfel o continuitate etnică multimilenară&#8221;. Această concluzie este întărită şi  de existenţa  spiralelor de tip Gârla  Mare- Cârna  în cusăturile de pe cămăşile populare gorjeneşti  unde  apar asociate  uneori  şi cu meandrul.</p>
<p>Culturile bronzului mijlociu şi tîrziu, în special cultura Sighişoara- Wietenberg din Transilvania, dar şi culturile Tei, din Muntenioa şi  Otomani, din Banat  şi parte din Transilvania  au utilizat din plin motivele  spiralo-meandrice. Marea diversitate  şi perfecţiunea realizării motivelor spiralo-meandrice de pe vasele ceramice, podoabele, bijuteriile şi armele  purtătorilor   culturii Sighişoara i-au determinat pe  unii arhelogi să susţină provenienţa egeeană  a acestui nou reviriment al motivului spiralic. Fără a exclude importul unor vase greceşti  avem suficiente argumente să arătăm că revirimentul motivelor spiralo- meandrice este strict autohton, iar importurile sunt accidentale, motivele foolosite de egeeni având fără îndoială originea în spaţiul carpato-dunărean, adevărata patrie a spiralei.</p>
<p>In epoca fierului spirala este frecventă în cultura Basarabi din Oltenia şi mai puţin în cultura Babadag din Dobrogea. Mai târziu, cultura Ferigile  (400-300)  se caracterizează prin motive spiralice ireproşabil realizate, despre care Vl. Dumitrescu (1974) afirma: &#8220;adevăratele motive decorative care se înscriu pe linia aceleiaşi mari înclinaţii spre abstractul geometric şi spiralic, ca mai toată ornamentica ceramicii preistorice din România&#8221;.    </p>
<p>Importanţa cultică a spiralei rezultă şi din frecventa ei utilizare ca simbol atropaic pus pe mânerele săbiilor, pe coifuri, scuturi topoare de război şi altele asemenea, simboluri prezente atât în epoca bronzului, cât şi mai târziu, în epoca fierului şi în primele secole ale erei creştine.</p>
<p> In legătură cu caracterul atropaic al semnului spiralei reţinem menţiunea lui V. Pârvan (1926) &#8220;Pentru La Tene-ul dacic, animalul clasic de apărare împotriva &#8216;deochiului&#8217;  şi a tuturor accidentelor demonice e şarpele; toate celelalte simbole de amulete vin numai în al doilea rând&#8221;. De altfel, după opinia noastră, însăşi  stindardul dacic  reprezentat printr-un cap de lup pe un trup de şarpe, pare să fi  avut  şi un caracter atropaic.</p>
<p> Tinând seama de patria de origine a spiralei şi meandrului  putem presupune o serie de relaţii intre popoarele din  aria carpato-dunăreană şi alte arii şi popoare antice. Astfel, simboluri spiralice identice celor din culturile Vădastra (5200-4900) şi Boian (5200- 4650) se întîlnesc  în monumentele megalitice din Europa Occidentală din intrevalul 4200- 2000, precum şi în insula Malta (3200-2200), peste tot motivele spiralice  fiind însoţite de motive geometrice romburi, triunghiuri şi cercuri pline, toate simboluri ale Marii Zeiţe. </p>
<p>Este ciudat faptul că de megaliţii din  estul Europei nu  aminteşte nimeni, ori Dimitrie Cantemir  în &#8220;Descriptio Moldavie&#8221; pomeneste de existenţa unui aliniament de megaliţi pornind din Cheile Bâcului şi continuând spre est până  spre Crimeia. Interesant că exact spre vest de acest aliniament  se află muntele Ceahlău, unul dintre munţii sfinţi ai dacilor (v. Ţicleanu et al.,1999). Bazaţi pe similitudinea de simboluri existente in neoliticul din România, dar şi pe  fostul aliniament de menhire din estul  României, considerăm că atât civilizaţia megaliţilor din vestul Europei, cât şi cea din  Malta aveau legături  cu aria carpato-dunăreană. De altfel ideea nu este nouă, neolitizarea Europei vestice, in special a Franţei septentrionale era, după G.Mansuelii ( 1978) şi după mulţi alţii (v.G. Gheorghe,1992) pornită de la Dunărea de Jos. G.Rachet (1977)  afirma &#8221; Totuşi fenomenul de neolitizare a Europei sepentrionale şi occidentale se datoreşte ţăranilor dunăreni&#8221;.</p>
<p> Misterioşii hicşoşi, conducătorii Egiptului în timpul dinastiei a XIII-a (secolele XVII-XVI î.H.)  aveau unele sigilii  cu motive spiralice absolut identice cu cele pe care populaţiile est caspice provenite şi din massageţi le mai utilizează şi în zilele noastre  ca motive ornamentale pe covoare.  Menţionăm că  G. Rachet  (1997) presupune că  erau o mixtură de popoare, dar conduşi de nobili indo-europeni ceea ce pare mai apropae de adevăr.</p>
<p> Spirala dublă în formă de S apare pe scuturile dacilor figuraţi pe columna Traiană, ceea ce arată că după  cel puţin 6000 de ani de prezenţă continuă pe meleaguri carpato-dunărene, la începutul erei creştine spirala încă mai era considerată sacră şi utilizată ca simbol atropaic. N.  Săvescu  (2000) atribuie acestui tip de spirală numele de &#8220;spirală pelasgă&#8221;, denumire ce este mult mai îndreptăţită comparativ  cu cea de &#8220;spirală celtă &#8220;, sintagmă utilizată de H. Hubert  (1983), fără a ţine cont de faptul că atunci când se vorbeşte prima dată de celţi în centrul Europei, spirala avea deja  5000 de ani de utilizare continuă  în aria ei de geneză din  vestul  carpaţilor Meridionali, acolo unde  trăiau dacii, moştenitorii de drept ai spiralei. Faptul că celţii foloseau şi ei spirala cu scopuri atropaice  le trădează originea  carpatică de unde au plecat, probabil, în timpul epocii de tranziţie la epoca bronzului. In acest context se pot explica numeroasele apropieri dintre celţi şi daci puse pe seama influenţei celţilor, în special  interzicerea scrisului, construcţia cetăţilor pe creste montane şi multe altele. Desigur nu negăm influenţe ulterioare până la  războiele  regelui dac Burebista care i-a alungat definitiv pe celţi din centrul Europei.</p>
<p> Alte popoare purtătoare de spirală dublă si de meandru  erau etruşcii şi romanii. Primii, apăruţi peste populaţiile pelasge  din Italia  erau purtători ai spiralei duble pe care o puneau adesea pe  vasele de incinerare. Originea etruscilor a rămas deocamdată obscură, dar dacă ţinem seama  de  afirmaţia lor (cf.Tacit) că vin din Lydia şi că sunt purtători ai spiralei este foarte posibil  ca originea lor iniţială să fi fost carpato-dunăreană, aşa cum era şi originea  vecinilor lor din nord, locuitorii ţărmului vestic al Asiei Minor, clăditorii  Troiei.  In acest sens nu este exclus ca  acestia să fi ajuns in Eturia  şi prin nordul penisulei Italice. In ceea ce îi priveşte pe romani  frecventa utilizare de către aceştia a meandrului, dar şi a spiralei  poate fi încă un serios argument privind originea comună cu carpato-dunărenii, dar este posibil ca aceste simboluri să le fi luat de la etrusci  antecesorii lor pe meleagurile italice.</p>
<p> Urmărind evoluţia utilizării simbolurilor spiralo-meandrice în timp şi spaţiu se  desprind mai multe concluzii:</p>
<p>1- Patria de origine a  spiralei şi a meandrului  se circumscrie spaţiului carpato-dunărean, mai precis ariei de contact dintre provinciile istorice  Banat, Oltenia şi Transilvania, suprapusă geografic jumătăţii vestice a Carpaţilor Meridionali  si a subcarpaţilor şi munceilor ce par meterezele acestora  şi totodată a ariei  recunoscute de toţi cerectătorii ca fiind  &#8220;leagănul&#8221; dacilor,  in centrul căreia se afla  cel mai important centru religios şi administrativ al lor: Sarmisegetusa  Regia.</p>
<p>2-In aria de origine spirala şi meandrul n-au dispărut niciodată  timp de peste 8000 de ani dovediţi, ele fiind utilizate şi astăzi de către olteni, bănăţeni şi  mai ales de pădureni (locuitorii Munţilor Poiana Ruscă ) în motivele de pe covoare, haine de sărbătoare, încrustaţii în lemn, chiar dacă semnificaţia  sacră a fost  uitată, şi mai ales în lumânarea mortului, obicei practicat mai ales in Oltenia de Nord, unde apare fără îndoială ca  simbol atropaic.</p>
<p>3-In decursul celor peste 8000 de ani de existenţă sigură  suprafaţa de ocurenţă a spiralei  s-a lărgit, atingănd un maxim în timpul culturii Cucuteni şi ulterior în epocile bronzului mijlociu şi târziu şi  a fierului, fiind probabil maximă în timpul regatului lui Burebista.</p>
<p>4-Persistenţa  îndelungată  a simbolului meandro-spiralic dovedeşte, dacă mai era nevoie,                                continuitatea de locuire a  populaţilor carpato-dunărene, fapt favorizat incontestabil şi de relieful muntos, fiind ştiut că dacii se ţineau lipiţi de munţi  după celebrul &#8220;Dacii montibus inhaerent&#8221; a lui Annaeus L.Florus.  Această persistenţă îşi găseşte explicaţia  în scaralitatea simbolului  semnificând   în primul rând regenerarea  şi  energia vitală, atribute  aparţinînd atât  Marii Zeiţe, cât şi zeului Soare, devenit zeu suprem odată cu epoca bronzului.</p>
<p>5-Indelungata existenţă a spiralei mai dovedeşte şi formarea  timpurie pe teritoriul  carpato-dunărean a unui sistem religios bine închegat, fapt demonstrat şi de religiozitatea deosebită a dacilor  recunoscuţi pentru aceasta în întreaga lume antică (v.V.Pârvan,1926);</p>
<p>6-In fine, dar nu in ultimul rând, se dovedeşte că analiza simbolurilor sacre, in special a spiralei şi meandrului permite  găsirea unor noi argumente pentru originea comună a unor popoare antice cum sunt: pelasgii, dacii, tracii, grecii, hicsoşii, etruscii, celţii şi romanii.</p>
<p>In incheiere, dorim să relevăm câtă dreptate a avut istoricul  şi criticul de artă Gh.Oprescu  atunci când remarca &#8221; Românul face să aibă preferinţă pentru ornamentul geometric. El evită reprezentarea naturii chiar sub forma stilizată. Acest stil ne-ar veni de la daci, străbunii noştri, care îl deţin , la rândul lor, de la  predecesorii lor, oamenii pietrei cioplite şi ai bronzului.</p>
<p>Importanţa strămoşilor noştri în contextul paleoliticului şi neoliticului european a fost foarte bine exprimată de M.Eliade  când afirma &#8220;România n-a avut un ev mediu glorios, dar a avut o preistorie egală, dacă nu superioară, neamurilor  din fruntea Europei  şi creeatoare de cultură&#8221;.</p>
<p>BIBLIOGRAFIE<br />
Boroneanţ V. (1996) The art of epipaleolithic-mesolithic in the South-West of Romania. In: Beltran A.  et Vigliardi A. (eds.) Artt in the Palaeolithic and Mesolithic,XIII-th Intern.Congr.Prehist.and Protohistoric Sciences ,Froli.<br />
Cantemir D. (1956) Descrierea Moldovei. Edit. De Stat pentru Lit. Artă,Bucuresti<br />
Deshayes J. (1976)  Civilizaţiile vechiului orient, Edit.Meridiane,Bucureşt<br />
Dumitrescu  Vl. (1974)  Arta preistorică in Romania.Edit.Meridiane,Bucuresti<br />
Eliade M. (1992) Istoria credinţelor şi ideilor religioase. Edit.Universitas, Chişinău<br />
Gheorghe G. (1992) Lingvistica, istoriadefilee de erori. Getica,1-2, Bucuresti<br />
Ghinoiu I. (1999) Lumea de aici, lumea de dincolo. Edit. Fundaţiei Cult.Rom,Bucuresti<br />
Ghinoiu I. (1997) Obiceiuri populare de peste an. Dictionar. Edit.Fundaţiei Cult.Rom.Bucuresti<br />
Gimbutas M. (1997) Civilizaţia Marii Zeiţe şi sosirtea cavalerilor războinici.Edit.Lucretius. Bucuresti.<br />
Haarmann H. (1986) Universal geschichte der Schrif, Ed.Campus.Frankfurt,New YorkHubert H. (1983) Celţii şi civilizaţia celtică. Edit. Stiinţ.Enciclopedică,Bucuresti<br />
Lurker M. (1997) Divinităţi şi simboluri vechi egiptene. Dicţionar, Ed. Saeculum, Bucuresti.<br />
Mansuelli G.A. (1978)  Civilizaţiile Europei vechi. Edit. Meridiane, Bucuresti<br />
Mantu C.-M. (1998) The absolute  chronology of the romanian neolithic and aeneolithic-<br />
Chalcolithic periods the state opf the research.,Iasi.<br />
Păun S. (1996) Identităţi europene inedite Italua-Roamania in preistorie, etnos, arhitectură. Edit. Tehnică. Bucuresti<br />
Petrescu-Dâmboviţa M., Daicoviciu H., Teodor D.Gh, Bârzu L., Preda Fl. (1995) Istoria României de la începuturi până în secoilul al VIII-lea.Edit.Did.Pedag.,Bucuresti<br />
Pârvan  V. (1926)  Getica-o preistorie a Daciei. Edit. Acad.Române.<br />
Platon N. (1988) Civilizaţia egeeană. Edit.Meridiane.Bucuresti.<br />
Preda C. edit. (1994) Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a Romaniei, vol.!-2,Edit. Enciclop. Bucuresti<br />
Rachet  G. (1977) Universul arheologiei. Edit. Meridiane, Bucuresti.<br />
Rachet  G. (1997) Dicţionarul  de civilizaţie egipteană. Larousse. Edit.Univ.Enciclopedic.<br />
Roman P.I. (1976)   Cultura Coţofeni , Editr.Acad.RSR, Bucuresti<br />
Ticleanu N. et Ticleanu E. (1999) Kogaiononul muntele sfânt al dacilor.Munţii Carpaţi,17. Bucuresti.<br />
Vasilescu V.  (1998)  Simboluri patrimoniale- cultură şi civilizaţie carpatică. Edit. Nova.<br />
Vulcănescu R. (1985) Mitologie  română, Edit.Acad.RSR, Bucuresti</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://prodemo.ro/2010/07/29/spirala-stravechi-simbol-carpato-dunarean/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Serviciul juridic PrePlatit</title>
		<link>http://prodemo.ro/2008/08/13/serviciul-juridic-preplatit/</link>
		<comments>http://prodemo.ro/2008/08/13/serviciul-juridic-preplatit/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 13 Aug 2008 13:03:37 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[PROGRAM]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://prodemo.ro/2008/08/13/serviciul-juridic-preplatit/</guid>
		<description><![CDATA[Nevoile societatii civile in raport cu dinamica dezvoltarii economice a creat un cadru propice pentru aparitia de noi servicii ce pot sustine la un standard dorit de catre toti beneficiarii rezolvarea problemelor cotidiene create de evenimentele din viata fiecaruia. Astfel Cabinetul de Avocatura Amaritei Mirel Mircea a considerat necesar lansarea unor asemenea servicii in domeniul [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><font face="Calibri"><a href="http://www.mirel-amaritei.ro"><img src="http://amaritei.ro//uploads/logo11.thumbnail.gif" alt="logo11.gif" /></a></font></p>
<p><font face="Calibri">Nevoile societatii civile in raport cu dinamica dezvoltarii economice a creat un cadru propice pentru aparitia de noi servicii ce pot sustine la un standard dorit de catre toti beneficiarii rezolvarea problemelor cotidiene create de evenimentele din viata fiecaruia. Astfel Cabinetul de Avocatura <strong>Amaritei Mirel Mircea</strong> a considerat necesar<strong> </strong>lansarea unor asemenea servicii in domeniul juridic punand bazele in crearea unui serviciu juridic numit <strong>„Serviciul Juridic Pre-Platit”</strong></font></p>
<ul>
<li><font face="Calibri"><strong>Ce este un Serviciu Juridic Pre-Plătit?</strong></font><font face="Calibri">Un Serviciu Juridic Pre-Plătit de Evenimente de Viaţă vă oferă acces la servicii de consultanta juridica de calitate pentru <strong>50RON</strong> pe lună sau mai puţin.</font></li>
<li><font face="Calibri">Vi s-a întâmplat vreodată să&#8230;</font>
<ul>
<li><font face="Calibri">Vi se ceară prea mulţi bani pentru o reparaţie? </font></li>
<li><font face="Calibri">Primiţi o amendă pentru depăşirea vitezei</font></li>
<li><font face="Calibri">Fiţi verificat? </font></li>
<li><font face="Calibri">Cumpăraţi o casă? </font></li>
<li><font face="Calibri">Încercaţi să returnaţi un produs defect? </font></li>
<li><font face="Calibri">Pierdeţi un depozit de garanţie? </font></li>
<li><font face="Calibri">Semnaţi un contract? </font></li>
<li><font face="Calibri">Pregătiţi un testament? </font></li>
</ul>
</li>
<li><font face="Calibri">Chiar dacă majoritatea oamenilor se află în situaţii ca acestea, majoritatea nu cer sfaturi sau ajutor din partea unui avocat calificat. </font></li>
<li><font face="Calibri">De ce?   Poate costa prea mult, nu ştiu de unde să înceapă sau acţiunea este intimidantă. </font></li>
<li><font face="Calibri">Obţineţi atâta dreptate câtă vă permiteţi. </font></li>
<li><font face="Calibri">Dacă nu vă cunoaşteţi drepturile, pur şi simplu nu le aveţi! </font></li>
<li><font face="Calibri">10% din topul salariaţilor îşi pot permite un avocat plătit în avans şi sunt obişnuiţi să ceară sfatul avocaţilor lor înainte de a lua decizii. </font></li>
<li><font face="Calibri">Dar dumneavoastră? </font></li>
<li><strong>Cum functioneaza acest serviciu? </strong><font face="Calibri">Imediat dupa inscriere, membrul va avea acces la consultanta juridica.Va primi un gid de membru in aproximativ 7 zile de la inregistrare.Instructiunile din ghid vor putea fi intelese de catre orice membru, sunt usor de gasit si usor de urmat. Ghidul va contine un card de membru cu un serial unic apartinand membrului si cu numerele de telefon la care poate suna pentru consultanta juridica.La aceste numere de telefon poate suna oricand are o intrebare de natura juridica. Membrii vor obtine toate informatiile de care au nevoie din acest ghid, incluzand informatii despre firmele de avocatura care fac parte din program , indicatii despre cum vor lucra cu avocatii si contractul de membru cu detaliile planului juridic ales.</font></li>
<li><font face="Calibri">Serviciul este simplu de utilizat!</font><font face="Calibri">Cand ai o problema juridica pur si simplu suni la numarul inscris pe cardul de membru si explici situatia pe scurt, imediat vei fi directionat catre un avocat specialist in domeniul corespondent problemei tale.</font></li>
<li><font face="Calibri">Este atat de simplu !</font><font face="Calibri">Pentru probleme legale majore doar simple intrebari care cu siguranta vor primi raspunsurile de rezolvare.</font></li>
<li><font face="Calibri">De fiecare data de cate ori va confruntati cu situatii in care exista o problema de natura juridica veti putea spune:<strong>Va trebui sa ma consult cu avocatul meu despre aceasta problema !</strong> </font></li>
<li><strong>Serviciul juridic PrePlatit</strong><font face="Calibri"> va deschide usa spre o justitie egala ! </font></li>
<li><font face="Calibri">Nu este inca timpul pierdut! </font></li>
<li><font face="Calibri">Cu stima si aleasa consideratie ! </font><em><strong>Avocat Amaritei Mirel Mircea</strong></em><font face="Calibri">   </font><font face="Calibri"> </font></li>
</ul>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://prodemo.ro/2008/08/13/serviciul-juridic-preplatit/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Amaritei Mirel Mircea</title>
		<link>http://prodemo.ro/2008/02/12/amaritei-mirel-mircea-5/</link>
		<comments>http://prodemo.ro/2008/02/12/amaritei-mirel-mircea-5/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 12 Feb 2008 18:36:07 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[TIMPUL PREZENT vs. VIITOR]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://prodemo.ro/2008/02/12/amaritei-mirel-mircea-5/</guid>
		<description><![CDATA[]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://prodemo.ro/2008/02/12/amaritei-mirel-mircea-5/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Amaritei Mirel Mircea</title>
		<link>http://prodemo.ro/2008/02/12/amaritei-mirel-mircea-4/</link>
		<comments>http://prodemo.ro/2008/02/12/amaritei-mirel-mircea-4/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 12 Feb 2008 18:35:56 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[SOCIETATE]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://prodemo.ro/2008/02/12/amaritei-mirel-mircea-4/</guid>
		<description><![CDATA[]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://prodemo.ro/2008/02/12/amaritei-mirel-mircea-4/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Amaritei Mirel Mircea</title>
		<link>http://prodemo.ro/2008/02/12/amaritei-mirel-mircea-3/</link>
		<comments>http://prodemo.ro/2008/02/12/amaritei-mirel-mircea-3/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 12 Feb 2008 18:35:45 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[POLITICA]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://prodemo.ro/2008/02/12/amaritei-mirel-mircea-3/</guid>
		<description><![CDATA[]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://prodemo.ro/2008/02/12/amaritei-mirel-mircea-3/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Amaritei Mirel Mircea</title>
		<link>http://prodemo.ro/2008/02/12/amaritei-mirel-mircea-2/</link>
		<comments>http://prodemo.ro/2008/02/12/amaritei-mirel-mircea-2/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 12 Feb 2008 18:35:32 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[NATURA]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://prodemo.ro/2008/02/12/amaritei-mirel-mircea-2/</guid>
		<description><![CDATA[]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://prodemo.ro/2008/02/12/amaritei-mirel-mircea-2/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Amaritei Mirel Mircea</title>
		<link>http://prodemo.ro/2008/02/12/amaritei-mirel-mircea/</link>
		<comments>http://prodemo.ro/2008/02/12/amaritei-mirel-mircea/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 12 Feb 2008 18:35:22 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[SIMBOL]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://prodemo.ro/2008/02/12/amaritei-mirel-mircea/</guid>
		<description><![CDATA[]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://prodemo.ro/2008/02/12/amaritei-mirel-mircea/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Arta politicului</title>
		<link>http://prodemo.ro/2008/02/08/arta-politicului/</link>
		<comments>http://prodemo.ro/2008/02/08/arta-politicului/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 08 Feb 2008 09:33:44 +0000</pubDate>
		<dc:creator>amaritei</dc:creator>
				<category><![CDATA[POLITICA]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://prodemo.ro/2008/02/08/arta-politicului/</guid>
		<description><![CDATA[Având în vedere sistemul sistrinsiomatic care pretropotrologizează frecvent ahtrahnia nimidinimică se poate lua în considerare inadaptabilitatea secesticimităţii de a se clirinfenicliriza în situaţia în care liplidialidra cladrenitrinică nu candidează având uşoară orientare pe dreapta trisciclidrică şi înclinaţii heterotropofazice.Un necunoscător ar putea fi încântat de evoluţia tristorsica a nervului doctrinar în care şi-ar putea pierde orientarea [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Având în vedere sistemul sistrinsiomatic care pretropotrologizează frecvent ahtrahnia nimidinimică se poate lua în considerare inadaptabilitatea secesticimităţii de a se clirinfenicliriza în situaţia în care liplidialidra cladrenitrinică nu candidează având uşoară orientare pe dreapta trisciclidrică şi înclinaţii heterotropofazice.Un necunoscător ar putea fi încântat de evoluţia tristorsica a nervului doctrinar în care şi-ar putea pierde orientarea ploslifică a politicanismului modernizat de coagularea efegmentismului ardrotriscenfletric.Marii politicieni destigmatizaţi de culori indecent de candescente adoptă stilul clorofilic în care îşi poate ascunde nobilul mucegai în amestecuri aliantiste de făcături  imitative nordatlantiste care duc la implinirea visului misogian încununat de striflintixoza protubazica &#8230;. &#8211; <strong>Amaritei Mirel Mircea</strong> </p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://prodemo.ro/2008/02/08/arta-politicului/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Responsabilizarea sociala</title>
		<link>http://prodemo.ro/2008/02/06/responsabilizarea-sociala/</link>
		<comments>http://prodemo.ro/2008/02/06/responsabilizarea-sociala/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 06 Feb 2008 16:37:12 +0000</pubDate>
		<dc:creator>amaritei</dc:creator>
				<category><![CDATA[SOCIETATE]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://prodemo.ro/2008/02/06/responsabilizarea-sociala/</guid>
		<description><![CDATA[mda&#8230; o fi echivalentul unei placeri nebune&#8230;? nu &#8230; nu chiar&#8230; nu este inca in instinct&#8230; nici in subconstient&#8230; tine doar de constient&#8230; poti sa realizezi ca de fapt seamana cu ceea ce a trecut pe langa tine in perioada de antrenament derulata pe parcursul celor (7) sapte ani de-acasa&#8230; oare ar trebui sa ne confruntam [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>mda&#8230; o fi echivalentul unei placeri nebune&#8230;?</p>
<p>nu &#8230; nu chiar&#8230; nu este inca in instinct&#8230; nici in subconstient&#8230; tine doar de constient&#8230; poti sa realizezi ca de fapt seamana cu ceea ce a trecut pe langa tine in perioada de antrenament derulata pe parcursul celor (7) sapte ani de-acasa&#8230; oare ar trebui sa ne confruntam cu asa ceva&#8230;?</p>
<p>societatea este in declin &#8230; 100%&#8230; care societate&#8230;?</p>
<p>suntem inca in perioada de tranzitie si formare a unei societati care nu are nici un viitor, doar putem sa identificam cateva trasaturi anarhice demobilizatoare in fata creatiei&#8230; si asta din cauza ca nu vrem sa ne aducem aminte de ce-am promis candva &#8230; noi in anul 2000 cand nu vom mai fi copii &#8230; vom face &#8230; oare&#8230;?&#8230; &#8211; <strong>Amaritei Mirel Mircea</strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://prodemo.ro/2008/02/06/responsabilizarea-sociala/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Polemici</title>
		<link>http://prodemo.ro/2008/02/06/polemici/</link>
		<comments>http://prodemo.ro/2008/02/06/polemici/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 06 Feb 2008 16:32:33 +0000</pubDate>
		<dc:creator>amaritei</dc:creator>
				<category><![CDATA[TIMPUL PREZENT vs. VIITOR]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://prodemo.ro/2008/02/06/polemici/</guid>
		<description><![CDATA[&#8230; generatia celor ce nu au uitat sa fie oameni, care inca mai cred in iubiri adevarate si in lacrimi sincere care inca mai stiu ce inseamna un prieten adevarat fiindca a avut un asemenea prieten si poate ca il mai are, inca zace si plange de nevoi in neputinta de a lua atitudinea care lipseste [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>&#8230; generatia celor ce nu au uitat sa fie oameni, care inca mai cred in iubiri adevarate si in lacrimi sincere care inca mai stiu ce inseamna un prieten adevarat fiindca a avut un asemenea prieten si poate ca il mai are, inca zace si plange de nevoi in neputinta de a lua atitudinea care lipseste pentru a face ce-au visat candva&#8230; stim cat inseamna un minut pentru o pauza nemeritata pentru care ne invinovatim ca l-am consumat si pe acela de frica sa nu pierdem pasul in valurile in care ne-am avantat pentru a supravietui sa avem ceea ce este considerat mai de pret in lumea aceasta - &#8221;realizarea materiala&#8221; &#8230;. am uitat sa iubim&#8230; am uitat sa zambim &#8230; am uitat sa traim cu adevarat astazi&#8230; ne e teama mai mult de ziua de azi decat de ziua de maine deoarece pentru ziua de maine muncim&#8230; gandim&#8230; traim&#8230; am contractat pana si bunul simt pe care il aveam fata de noi insine nu mai avem respect fata de noi insine, in pas cu tehnologia am devenit inumani cu toate ca mai avem inca inima si mai putem inca sa fim emotivi nostalgici&#8230; va provoc la un duel al constientizarii &#8230; trebuie sa realizati ca ai nostri copii sunt mai tristi decat am fost noi&#8230; sunt copii fara o copilarie fericita&#8230; daca cineva crede ca fericirea unui copil poate fi masurata si sustinuta material &#8230;. atunci sa strige si sa ne arate ca ai nostri copii sunt fericiti si nu sunt ignoranti in lumea lor&#8230;</p>
<p>tot respectul pentru voi cei care realizati&#8230; &#8211; <strong>Amaritei Mirel Mircea</strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://prodemo.ro/2008/02/06/polemici/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
